Abilitatile de comunicare si rolul lor
| Abilităţile de comunicare sunt foarte importante indiferent de profesie, dar ele sunt indispensabile unui formator. Acesta trebuie să stăpânească şi să cunoască toate tipurile de comunicare. Astfel de multe ori nu contează doar ceea ce spui ci şi cum spui. Pentru a livra cu succes un mesaj contează şi contactul vizual, întreaga postură a corpului, semnalele transmise de limbajul trupului, tonalitatea, inflexiunile vocii, chiar şi îmbrăcămintea. La rândul său formatorul trebuie să fie un bun receptor nu doar a mesajelor verbale ci şi a celor non-verbale. Astfel, cursanţii care se foiesc în scaune, reprezintă un semnal clar că aceştia şi-au pierdut interesul faţă de prezentare. Deasemenea când comunicăm, mai ales non-verbal trebuie să ţinem cont şi de diferenţele culturale. De exemplu, strângerea mâinii care în cultura occidentală simbolizează un salut sau o confirmare a unei înţelegeri, este considerată ofensatoare în alte culturi şi de aici pot deriva o serie de incidente neplăcute. Formatorul trebuie să îşi livreze mesajul scurt şi concis, fără a plictisi. Una din regulile comunicării eficiente este ascultatul activ. De multe ori acesta este mult mai productiv decât vorbitul. Formatorul trebuie să îi înveţe pe cursanţi cum să comunice eficient în cadrul grupului. În primul rând trebuie să îi facă conştienţi de unele din regulile de bază ale unei comunicări eficiente, şi anume: atenţie mare la gesturi deoarece acestea pot contrazice mesajul transmis verbal contactul vizual este foarte important în transmiterea şi receptarea mesajului expresia facială reflectă emoţii şi atitudini spaţiul personal al fiecărui individ trebuie respectat şi nu trebuie invadat printr-o apropiere prea mare distanţa prea mare este la rândul său o barieră în calea comunicării Formatorul poate face apel la numeroase activităţi pentru a forma şi dezvolta abilităţile comunicative ale formabililor. Spate in spate- activitate de dezvoltare a abilităţilor comunicative Scopul activităţii este acela de a-i face pe participanţi conştienţi de necesitatea stabilirii contactului vizual în cadrul comunicării interpersonale. Cursanţii grupaţi în perechi se aşează pe jos spate în spate. Unul din ei începe să îi povestească partenerului o întâmplare recentă din viaţa sa. Ideal ar fi ca aceasta să fie cât mai interesantă. După un minut, cel care ascultă trebuie să se deplaseze câţiva paşi mai încolo, în timp ce vorbitorul îşi continuă povestea, după încă un minut formatorul opreşte conversaţiile şi le cere participanţilor să împărtăşească ceea ce au simţit când au fost nevoiţi să vorbească cu o persoană care stătea cu spatele la ei şi care pe deasupra a început şi să se deplaseze cât încă vorbeau. Formatorul îi poate ajuta pe participanţi prin întrebări de genul: Cât este de important contactul vizual când vorbim cu alţii?, A fost completă comunicarea în absenţa gesturilor şi a expresiei faciale?, Cât de uşor v-a vost să auziţi ce spunea partenerul? Turnurile- activitate de dezvoltare a abilităţilor comunicative Scopul acestei activităţi este acela de a-i învăţa pe cursanţii să comunice eficient pentru a reuşi să lucreze împreună. Formabilii sunt împărţiţi pe grupe de câte 4-9 persoane. Ca materiale este nevoie de 50 de pahare de hârtie per grup. Participanţii au la dispoziţie 15 minute pentru a lucra împreună şi a construi cel mai frumos şi robust turn. Formatorul şi patru cursanţi aleşi în prealabil vor juca rolul juriului. După alegerea echipei câştigătoare, se va purta o discuţie centrată în jurul următoarelor întrebări: Cum a fost să lucraţi cu persoane pe care nu le cunoaşteţi foarte bine?, Cum v-aţi simţit ca membrii ai grupului?, A fost sarcina mai uşor de executat ştiind care este scopul acesteia de la bun început?, S-a detaşat liderul în fazele iniţiale ale construcţiei?, Toţi membrii grupului au participat la activitate?, Era necesar să participe toţi? Cubul lui Necker- activitate de dezvoltare a abilităţilor comunicative Prin această activitate se urmăreşte a demonstra că în cadrul unui grup pot exista mai multe puncte de vedere, toate fiind corecte. Materialele necesare activităţii sunt: hârtie, pixuri şi rigle. Fiecare cursant desenează un cub, pe care îl priveşte apoi timp de un minut cu ochii orientaţi spre centru. Majoritatea va avea impresia că cubul îşi schimbă orientarea de câteva ori pe minut, având diferite feţe la spate. Pasul următor constă în compararea reacţiilor individuale ale participanţilor, fie cerându-le să închidă un ochi, fie repetând activitatea cu un alt corp de trei dimensiuni, de exemplu o piramidă. Activitatea este încununată de succes dacă participanţii realizează că ochiul uman nu funcţionează asemeni unui aparat de fotografiat, ci prelucrează activ informaţia, construind şi reconstruind realitatea. Considerând că fiecare vede realitatea altfel este greu de afirmat că punctul de vedere al unuia sau al altuia este cel corect. Alias- activitate de dezvoltare a abilităţilor comunicative Scopul acestui joc este acela de a demonstra nu doar bogăţia limbajului dar şi faptul că un limbaj ambiguu poate reprezenta un obstacol în comunicare, denaturând sensul iniţial al mesajului, astfel încât receptorul înţelege cu totul altceva. Alias provoacă la comunicare şi la interacţiune verbală. Formabilii sunt împărţiţi în grupe de câte patru. Fiecărei grupe i se dă un set de cartonaşe pe care sunt scrise numele unor obiecte, animale, ţari, oraşe, obiective turistice. Participanţii trebuie să găsească cea mai bună modalitate de a descrie şi explica echipei lor cuvântul de pe un cartonaş, fără a-l pronunţa efectiv, astfel încât coechipierii săi să-l ghicească. Cum se poate explica cuvântul scaun? Un obiect pe care se stă? Cel care explică nu are voie să utilizeze limbajul nonverbal. S-ar putea sa nu fie suficient, pentru că un membru al grupului ar putea sugera o canapea sau o bancă. Aşadar, jocul nu e chiar atât de simplu cum pare iniţial, toţi cei implicaţi fiind nevoiţi să se gândească. Câştigător este grupul al cărui membrii au ghicit cele mai multe cuvinte. După încheierea activităţii, întreaga experienţă a jocului poate fi discutată la nivelul grupului mare. S-au simţit frustraţi jucătorii pentru că nu au fost înţeleşi? Au apărut conflicte la nivelul grupului ca urmare a comunicării ambigue? Cât de importantă este livrarea unui mesaj concis, clar? Cât de important este limbajul nonverbal în comunicare? Culorile preferate- activitate de dezvoltare a abilităţilor comunicative Acest joc este ideal pentru un grup care are probleme cu comunicarea interpersonală (în cadrul stagiului, sau al vieţii obişnuite). Formatorul adună participanţii şi le explică că ar dori să-i cunoască mai bine. Pentru aceasta fiecare trebui să se gândească la culoarea preferată, iar la semnalul instructorului, să o strige cu toţii cât mai tare. Apoi câţiva participanţi sunt întrebaţi dacă pot preciza culoarea preferată a unuia dintre colegi/vecini. Foarte probabil că majoritatea nu va reuşi să o facă. Acest joc lămureşte foarte bine cursanţii că pentru o bună cumunicare e nevoie şi să vorbească dar şi să asculte. În plus pentru a putea comunica este necesar ca fiecare să vorbească când îi vine rândul. Una vorbim şi alta înţelegem- activitate de dezvoltare a abilităţilor comunicative Scopul jocului este de a le arăta formabililor că barierele care intervin în comunicare, pot modifica mesajul iniţial, creând o serie de confuzii şi chiar situaţii conflictuale. În cadrul acestei activităţi fiecare participant are nevoie de o coală de hârtie de mărime A4. Participanţii se adună în cerc, stând pe jos, şi fiecare primeşte o coală de hârtie. În continuare vor închide ochii până la semnalul instructorului. Instructorul comandă: îndoiţi hârtia în două, apoi rupeţi o bucată mică din colţul din dreapta jos. În continuare comandă: mai îndoiţi o dată în două, apoi rupeţi o bucată mică din colţul din stânga jos. După ce toată lumea confirmă execuţia comenzii, se dă semnalul pentru deschiderea ochilor. Toţi îşi despăturesc coala şi o compară cu cele ale vecinilor. Acum formele colilor diferă mult între ele. Deşi toţi au acţionat corect, iată ce rezultate diferite se obţin chiar de la nişte indicaţii foarte simple! Analizându-se desfăşurarea jocului şi exprimarea comenzilor, se va accentua asupra necesităţii unei comunicări cât mai bune între membrii echipei. Cum a fost dată indicaţia? De ce? Ce a fost bun şi ce a fost rău? |